Statutul Academiei Române. Decembrie 2001
decembrie 28, 2001
În temeiul art. 25 alin. 2 din Legea nr 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din 28.12.2001, Adunarea Generală a Academiei Române a adoptat prezentul
STATUT AL ACADEMIEI ROMÂNE.
CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale
Art. 1. Academia Română, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române, înfiinţată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română şi în 1879 în Academia Română. Ea reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţelor, literelor şi artelor.
Art. 2. Academia Română este o instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură.
Art. 3. Academia Română este finanţată de la bugetul de stat şi funcţionează autonom. Ea îşi administrează în mod independent bunurile mobile şi imobile cu titlu de proprietate şi alte bunuri dobândite potrivit legii. Academia Română poate primi sponsorizări, donaţii, legate şi orice alte bunuri sau valori prin orice mod prevăzut de lege, cu aprobarea Prezidiului ei, sau poate realiza venituri proprii conform art. 9 (2) din Legea 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
Sediul central al Academiei Române este în Bucureşti, Calea Victoriei 125, sector 1.
Art. 4. Academia Română are ca principale obiective:
(1). cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române;
(2). promovarea principiilor democratice şi etice şi sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţele, artele şi literele româneşti;
(3). organizarea şi efectuarea de cercetări – fundamentale şi avansate – sprijinind informarea şi documentarea ştiinţifică necesare membrilor săi şi unităţilor proprii;
(4). stimularea şi promovarea, în ştiinţe, arte şi literatură, a creaţiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de finanţare a activităţii şi prin acordarea de premii;
(5). decernarea de diplome pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor;
(6).editarea de opere originale din domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor, a operelor clasicilor, precum şi de publicaţii periodice;
(7). organizarea de manifestări ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale;
(8). organizarea de activităţi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate şi acordarea de titluri ştiinţifice, în condiţiile legii;
(9). înfiinţarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente, în condiţiile legii;
(10). acordarea de burse pe bază de concurs pentru perfecţionarea în ţară sau în străinătate;
(11). promovarea ştiinţelor, artelor şi literelor româneşti pe plan internaţional prin încheierea de acorduri bilaterale şi colaborarea bi – şi multilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice cu academii şi instituţii ştiinţifice similare din străinătate; afilierea la organizaţii internaţionale ştiinţifice şi profesionale.
(12). coordonarea centrelor culturale din Italia (Accademia di Romania din Roma şi Casa Romena din Veneţia), inclusiv numirea directorilor;
(13) coordonarea fundaţiilor proprii;
(14). gestionarea de bunuri culturale din patrimoniul naţional care se află în proprietatea sau administrarea sa;
(15). promovarea societăţii cunoaşterii bazată pe ştiinţă, tehnologie şi protejarea mediului;
(16). avizarea proiectelor de acte normative privind domeniile de activitate ale Academiei Române;
(17). elaborarea de proiecte de acte normative din domeniile sale de activitate, care se supun spre aprobarea Guvernului de către ministerul de resort;
(18). elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte instituţii naţionale – la cerere sau din iniţiativă proprie – cu privire la politica naţională în domeniul ştiinţei, literelor şi artelor în România şi la marile probleme ale ţării.
(19). Academia Română îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniile sale de activitate stabilite prin lege sau prezentul Statut.
CAPITOLUL 2
Membrii Academiei Române
Art. 5. (1). Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
(2). Numărul total de membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei Române - stabilit prin lege – este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, din care cel mult 40 din ţară.
(3). Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române, cât şi în fiecare domeniu în parte.
Art. 6. (1). Membrii Academiei Române sunt aleşi pe viaţă.
(2). Membrii titulari şi membrii corespondenţi sunt cetăţeni români aleşi dintre personalităţile consacrate pentru realizări deosebite în domeniile ştiinţelor, literelor sau artelor, recunoscute în ţară şi în străinătate. Ei trebuie să respecte Statutul Academiei Române şi să aibă o înaltă ţinută morală.
(3). Membrii corespondenţi vor fi propuşi dintre personalităţile cu activitate de creaţie de mare valoare, apreciată după impactul asupra domeniului de care aparţin.
(4). Titularizarea se va face pe baza aceloraşi criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare şi rezultatele obţinute după primirea în Academia Română, îndeosebi activităţile desfăşurate în cadrul Academiei.
(5). Membrii de onoare sunt cetăţeni străini care s-au distins prin realizări deosebite în domeniile ştiinţelor, literelor sau artelor şi cetăţeni români, personalităţi cu merite în dezvoltarea ştiinţei şi culturii sau personalităţi care contribuie la dezvoltarea activităţii Academiei Române.
(6). Membrii Academiei Române nu pot face parte din societăţi profesionale sau ştiinţifice din România care folosesc în denumirea lor termenul de „academie” fără a avea acordul Academiei Române.
(7). Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică în stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea ca membri ai Academiei în perioada exercitării mandatului.
Art. 7. (1). Propunerile pentru membri corespondenţi prin referate de susţinere pot fi făcute de către membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei Române sau de către instituţii de învăţământ, de cercetare şi de cultură dintre personalităţi din domeniile culturii şi ştiinţei; propunerile se adresează secţiilor de specialitate, care le discută şi, după caz, le adoptă sau le resping, în condiţiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari şi corespondenţi ai secţiei.
(2). Fiecare propunere trebuie însoţită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări a candidatului, câteva lucrări reprezentative şi o prezentare a impactului operei ştiinţifice, literare sau artistice a celui propus.
(3). Propunerile pentru membri titulari se fac de către membrii titulari ai secţiei din rândul membrilor ei corespondenţi.
(4). Propunerile pentru membri de onoare se fac de către secţii sau de către Prezidiu, cu avizul secţiei de specialitate.
(5). Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată şi post-mortem.
(6). Biroul Prezidiului examinează propunerile secţiilor din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor din Statut şi prezintă concluziile sale Prezidiului.
(7). Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secţii Biroului Prezidiului, conform art. 31 (1.15); el dă un aviz consultativ, rezultat prin vot, pe care îl comunică Adunării Generale. Pentru membrii corespondenţi, înainte de discutarea în Adunarea Generală se va publica în revista „Academica” recomandarea conţinând şi elemente din curriculum vitae al candidaţilor.
(8). După ce propunerile au fost avizate de Prezidiu, dosarele candidaţilor se depun la Cancelaria Academiei cu 15 zile înaintea Adunării Generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei.
(9). Propunerile de membri corespondenţi şi de onoare nu pot fi supuse Adunării Generale decât după primirea consimţământului scris al candidaţilor.
(10). Adunarea Generală dezbate propunerile făcute de secţii şi avizul Prezidiului şi decide prin vot secret. Pentru alegerea ca membru corespondent este necesară, în condiţiile asigurării cvorumului, obţinerea a două treimi din voturile membrilor titulari şi corespondenţi prezenţi; pentru alegerea ca membru titular sunt necesare două treimi din numărul voturilor membrilor titulari prezenţi, în condiţiile asigurării cvorumului (jumătate plus unu dintre membrii titulari), iar pentru alegerea ca membru de onoare sunt necesare două treimi din voturile membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare prezenţi, cu respectarea cvorumului.
Art. 8. (1). Membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei Române au dreptul de a lua parte la lucrările secţiei şi filialei din care fac parte, ca şi la cele ale Adunării Generale; în condiţiile prevăzute de Statut participă prin vot şi la luarea deciziilor.
(2). Membrii de onoare au dreptul de a participa la şedinţele secţiei de specialitate, ale filialelor din care fac parte şi la Adunările Generale şi de a-şi expune opiniile asupra problemelor discutate iar, în condiţiile prezentului Statut, au drept de participare la vot.
(3). Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare, desemnaţi de secţie, sunt membri de drept ai consiliilor ştiinţifice în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnaţi directori onorifici ai acestor unităţi.
(4). Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul de academician.
(5). Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un discurs de recepţie urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular.
(6). Membrii Academiei Române vor purta insigna şi, în Adunările Generale, vestimentaţia academică tradiţională.
(7). La primirea în Academia Română, membrii citesc şi semnează în faţa Adunării Generale declaraţia de loialitate faţă de valorile morale şi spirituale ale Academiei.
(8). Membrii Academiei Române primesc indemnizaţii lunare stabilite prin lege.
(9). Academia Română asigură membrilor ei gratuitatea în călătoriile pe căile ferate române.
(10). Membrii titulari, membrii corespodenţi şi membrii de onoare primesc gratuit publicaţii ale Academiei Române, din specialitatea lor.
(10). Membrii Academiei Române beneficiază de drepturile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora, în ceea ce priveşte plata drepturilor de călătorie în ţară şi străinătate pentru deplasări în interes de serviciu în ţară sau peste hotare.
(12). Membrii Academiei Române au dreptul de a interpela conducerea Academiei, a secţiilor de specialitate şi a filialelor, în Adunarea Generală, asupra unor probleme de interes pentru Academia Română.
(13). Soţul supravieţuitor, precum şi copiii urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare cu domiciliul în România ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil.
Art. 9. (1). Membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei Române, precum şi membrii de onoare cu domiciliul în România au îndatorirea de a participa la şedinţele secţiei şi filialei din care fac parte şi la Adunările Generale şi de a se implica în întreaga viaţă academică. Eventuale absenţe trebuie anunţate, după caz, conducerii Academiei, filialei sau secţiei.
(2). Anual, membrii Academiei Române prezintă secţiilor din care fac parte informări asupra activităţii lor.
Art. 10. Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea lor, de către Adunarea Generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.
CAPITOLUL 3
Organizarea Academiei Române
Art. 11. (1). Academia Română este organizată în secţii de specialitate şi are filiale la Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.
(2). Academia Română are unităţi proprii de cercetare.
(3). Activitatea ştiinţifică a Academiei Române se realizează şi prin intermediul unor comitete naţionale, comisii de specialitate şi colective de lucru cu caracter consultativ, formate din membri ai Academiei Române şi alte personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii, conform Legii nr. 752/2001, art. 12.
(4). Patrimoniul Academiei Române, prevăzut la art. 4 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr 752/2001 cu modificările si completarile ulterioare, este gestionat prin structuri proprii din aparatul central şi administrat, după caz, prin Fundaţia “Patrimoniu” a Academiei Române, conform statutului acesteia şi a regulamentului privind patrimoniul Academiei Române.
(5). În subordinea Academiei Române funcţionează Biblioteca Academiei Române, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sector 1, Editura Academiei Române, Casa Oamenilor de Ştiinţă, revista „Academica” şi Fundaţia „Patrimoniu”, cu sediul în Bucureşti, str. 13 Septembrie, nr. 13, sector 5.
(6). Sub supravegherea şi controlul Academiei Române funcţionează potrivit statutelor şi „actului de fundaţiune” Fundaţia Familiei Menachem H. Elias, cu sediul în strada Georges Clemenceau nr. 1, sector 1, Bucureşti.
(7). În subordinea şi administrarea Academiei Române funcţionează Spitalul „Elias”unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în Bucureşti, B-dul Mărăşti nr. 17, sector 1.
(8). Sub egida Academiei Române funcţionează:
8.1. Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), fundaţie de utilitate publică, cu sediul în str. Dem I.Dobrescu, nr. 11, sector 1, Bucureşti;
8.2. Fundaţia Europeană Titulescu, cu sediul în B-dul Kiseleff nr. 47 , sector 1, Bucureşti.
(9). Pentru monitorizarea şi evaluarea periodică a modului de derulare a programelor şi proiectelor Academiei Române şi ale unităţilor sale de cercetare, Academia Română are un Consiliu de Coordonare al Cercetării Ştiinţifice (CCCŞ) subordonat Prezidiului Academiei Române. Structura şi regulamentul de funcţionare ale Consiliului sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române şi aprobate de Adunarea Generală.
(10). În cadrul CCCŞ funcţionează un colectiv de specialişti pentru promovarea proiectelor şi programelor ştiinţifice internaţionale.
(11). CCCŞ prezintă periodic rapoarte privind stadiul cercetării ştiinţifice şi al evaluării cercetătorilor ştiinţifici din Academia Română.
(12). Academia Română are un departament care organizează şi coordonează activitatea de calificare profesională superioară prin cursuri postuniversitare, doctorate şi stagii postdoctorale. Calitatea de conducător de doctorat şi titlul ştiinţific de doctor se acordă în condiţiile legii.
(13). Pentru asigurarea desfăşurării întregii activităţi, precum şi pentru administrarea şi gestionarea bunurilor sale, Academia Română dispune de un aparat de lucru propriu. Activităţile economice şi tehnico-administrative sunt conduse de un director general.
a. Secţii
Art.12. (1). Academia Română are următoarele secţii :
I. Secţia de filologie şi literatură
II. Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie
III. Secţia de ştiinţe matematice
IV. Secţia de ştiinţe fizice
V. Secţia de ştiinţe chimice
VI. Secţia de ştiinţe biologice
VII. Secţia de ştiinţe geonomice
VIII. Secţia de ştiinţe tehnice
IX. Secţia de ştiinţe agricole şi silvice
X. Secţia de ştiinţe medicale
XI. Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie
XII. Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie
XIII. Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual
XIV. Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
(2). Pentru coordonarea programelor de cercetare ştiinţifică în Academia Română şi a proiectelor interdisciplinare cu finanţare naţională şi internaţională, precum şi pentru o reprezentare cât mai judicioasă a personalităţilor ştiinţifice şi culturale, secţiile se grupează în următoarele domenii:
a. disciplinele umaniste (secţiile I, II, XII, XIII)
b. ştiinţele vieţii şi ale pământului (VI, VII, IX, X)
c. ştiinţele exacte (III, IV, V)
d. ştiinţele tehnice, economice şi informatice (VIII, XI, XIV)
Domeniile sunt coordonate de către un vicepreşedinte al Academiei Române.
Art. 13. (1).Secţia Academiei Române are, pe lângă cele menţionate în art. 7 al prezentului Statut, următoarele atribuţii:
(2). stabileşte proiectele de cercetare, organizează şi îndrumă cercetarea ştiinţifică din profilul său; are autonomie în ce priveşte lucrările sale de specialitate;
(3). se întruneşte periodic, cel puţin o dată pe lună, şi dezbate în principal probleme ştiinţifice, precum şi orice alte chestiuni care interesează activitatea secţiei, luând hotărâri prin consens sau prin vot, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă de voturi;
(4). primeşte anual informări din partea membrilor secţiei cu privire la activitatea desfăşurată;
(5). propune înfiinţarea de unităţi de cercetare, comitete naţionale, comisii de specialitate şi colective de lucru ale Academiei Române în profilul de specialitate şi le coordonează activitatea;
(6). coordonează activitatea unităţilor de cercetare ale Academiei Române din profilul secţiei şi urmăreşte modul în care se realizează programele lor de cercetare, precum şi viaţa ştiinţifică internă a institutelor;
(7). realizează anual analiza activităţii membrilor ei şi evaluarea institutelor din subordine;
(8). participă la alcătuirea programelor de proiecte fundamentale şi prioritare ale Academiei Române, precum şi la monitorizarea realizării lor;
(9). coordonează alcătuirea programelor de activitate ale unităţilor de cercetare din subordine, le analizează şi le propune spre aprobare Adunării Generale şi le urmăreşte realizarea;
(10). numeşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director şi avizează pe aceea pentru director adjunct sau secretar ştiinţific de institut sau centru de cercetare;
(11). confirmă rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi a posturilor de cercetare din unităţile de specialitate;
(12). colaborează cu filialele la rezolvarea problemelor unităţilor de cercetare din zona de competenţă a acestora;
(13). organizează manifestări ştiinţifice zonale, naţionale şi internaţionale (cele din urmă cu aprobarea conducerii Academiei Române);
(14). propune organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare internaţională în profilul său de activitate;
(15). avizează, în condiţiile legii, participarea la manifestările ştiinţifice internaţionale din profilul secţiei şi analizează eficienţa deplasărilor;
(16). propune afilierea Academiei Române la organisme internaţionale de specialitate;
(17). asigură, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern, organizarea doctoratului în Academia Română, întreaga activitate pentru acordarea titlurilor ştiinţifice în Academia Română, stabileşte comisii de concurs pentru admitere la doctorat, propune conducători ştiinţifici, face propuneri de decernare de titluri ş.a. în profilul său de preocupări;
(18). selectează şi propune lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premiile anuale ale Academiei Române, în conformitate cu regulamentul;
(19). analizează modul cum se realizează prevederile din acordurile încheiate de Academia Română cu instituţii similare din alte ţări, în ramura ştiinţifică de profil a secţiei;
(20). coordonează activitatea comitetelor de redacţie ale periodicelor Academiei Române a căror editare este în atribuţiile secţiei; propune Prezidiului componenţa comitetelor de redacţie;
(21). avizează proiectul planului de apariţii al Editurii Academiei Române şi ordinea de prioritate în profilul său de preocupări;
(22). analizează şi avizează ofertele şi manuscrisele lucrărilor din profilul secţiei, altele decât cele din publicaţiile periodice, ce urmează a fi publicate de Editura Academiei Române.
Art. 14. (1). Secţia ia hotărâri, în condiţiile cvorumului, cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari şi corespondenţi, inclusiv pentru alegerea preşedintelui secţiei, când votează şi membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.
(2) Propunerile pentru alegerea de noi membri se fac prin vot secret şi se adoptă în condiţiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot, conform Statutului.
(3) Cvorumul secţiei se realizează cu jumătate plus unu din numărul de membri titulari şi corespondenţi.
Art. 15. (1). Secţia Academiei Române este condusă de către un preşedinte, ales pe o perioadă de 4 ani, dintre membrii titulari, prin vot.
(2). Secţia poate să-şi constituie un birou format din: preşedintele secţiei, un secretar, membru al secţiei, şi 2-3 membri ai secţiei, aleşi, de asemenea, prin vot. După caz, preşedintele sau biroul rezolvă problemele secţiei între două şedinţe ale acesteia.
(3). Activitatea curentă a secţiei este asigurată de un secretar ştiinţific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs şi care primeşte sarcini şi răspunde de activitatea sa în faţa preşedintelui secţiei.
(4). În cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei se asigură de către un membru al biroului delegat de preşedinte; în cazul unei absenţe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui nou preşedinte.
(5). În situaţiile în care este imposibilă alegerea unui preşedinte membru titular al Academiei Române, conducerea secţiei poate fi asigurată, prin delegaţie, de un membru corespondent numit de Prezidiu pe o perioadă de până la un an.
(6). După încetarea mandadului, preşedinţilor de secţii şi de filiale li se poate acorda, de către Prezidiu, titlul de preşedinte de onoare.
Art. 16. (1). Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei. În acest scop, are următoarele atribuţii:
(2). reprezintă secţia în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente;
(3). convoacă şi conduce şedinţele secţiei;
(4). ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor;
(5). informează pe membrii secţiei asupra activităţii sale sau a biroului secţiei şi supune aprobării, după caz, Biroului Prezidiului hotărârile luate în cadrul secţiei.
(6). informează pe membrii secţiei asupra hotărârilor luate de Prezidiul Academiei Române şi ia măsurile necesare în vederea executării lor în cadrul secţiei;
(7). prezintă anual Prezidiului Academiei Române informări asupra activităţii secţiei.
Art. 17. Discuţiile din şedinţele secţiilor şi ale filialelor se consemnează în procese-verbale detaliate, care se citesc la deschiderea şedinţelor următoare şi se semnează de toţi membrii participanţi. Procesele-verbale ale şedinţelor secţiilor şi filialelor, ca şi toate celelalte acte care privesc secţia şi filiala se păstrează în arhivele acestora timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române.
b. Filiale
Art.18. (1). Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înfiinţată prin hotărâre a Adunării Generale.
(2). Ea reprezintă forma de organizare teritorială a activităţii Academiei Române şi reuneşte pe toţi membrii din teritoriu. Pentru desfăşurarea activităţii sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ.
Art.19. Filiala Academei Române:
(1). asigură, cel puţin o dată pe lună, întrunirea membrilor pentru a se dezbate probleme ştiinţifice, precum şi orice alte chestiuni care interesează activitatea filialei
(2). coordonează activitatea de repartizare a fondurilor bugetare ori acelea din venituri proprii şi a personalului între unităţile filialei şi asigură activitatea tehnico-administrativă;
(3). coordonează şi evaluează, aplicând criterii comune cu ale secţiilor de profil şi, în colaborare cu ele, activitatea ştiinţifică a unităţilor Academiei Române din zonă;
(4). organizează manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;
(5). gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă, în conformitate cu dispoziţiile în materie ale Prezidiului Academiei Române.
(6). Filiala ia hotărâri în condiţiile cvorumului cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
Art. 20. (1). Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot de către adunarea membrilor filialei, pe o perioadă de 4 ani; în situaţiile în care este imposibilă alegerea unui membru titular, Prezidiul numeşte un preşedinte, prin delegaţie, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenţi.
(2). Ea îşi constituie, din cadrul membrilor săi, un birou de conducere format din: preşedintele filialei, un secretar şi 1-3 membri, aleşi prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei.
Art. 21. Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:
(1). reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente;
(2). asigură legătura dintre Academia Română şi filială;
(3). convoacă şi conduce şedinţele filialei şi ale biroului filialei;
(4). ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor luate în aceste şedinţe şi urmăreşte realizarea lor;
(5). prezintă anual Prezidiului Academiei Române dări de seamă asupra activităţii filialei;
(6). emite decizii, acordă premii etc., conform dispoziţiilor legale în vigoare şi prevederilor Statutului Academiei în aria sa de competenţă;
(7) coordonează activitatea personalului administrativ al filialei.
c. Comitete, comisii şi colective de lucru
Art. 22. (1). Pentru reprezentarea la nivel naţional a unor domenii de activitate ştiinţifică, pentru afilierea la uniunile ştiinţifice internaţionale şi pentru coordonarea de colaborări la programe ştiinţifice internaţionale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naţionale. Comitetele naţionale sunt subordonate Prezidiului ori secţiilor de specialitate.
(2). Pentru coordonarea şi stimularea cercetării ştiinţifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii şi colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secţiilor de specialitate, filialelor sau Prezidiului.
(3). Comitetele, comisiile şi colectivele de lucru ale Academiei Române se înfiinţează prin hotărâri ale Prezidiului.
(4). Ele se compun, de regulă, dintr-un preşedinte – de preferinţă membru al Academiei Române – şi un număr de membri specialişti, din structura Academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de Prezidiu, la propunerile secţiilor.
(5). Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secţiile corespunzătoare. În aceleaşi condiţii, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obţinute.
Art. 23. Preşedinţii organismelor menţionate în articolul precedent:
(1). asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei sau ale secţiilor de specialitate;
(2). răspund de buna organizare şi îndrumare a activităţii;
(3). asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei sau cu secţiile de specialitate;
(4). hotărăsc convocarea şedinţelor.
Art. 24. (1).Academia Română asigură desfăşurarea activităţii organismelor sale prin:
(1.1). îndeplinirea obligaţiilor financiare către organizaţiile internaţionale la care acestea sunt afiliate, în limita fondurilor anuale alocate în acest sens şi aprobate de către Prezidiu;
(1.2). punerea la dispoziţie – prin intermediul Prezidiului ori, după caz, al secţiilor – a elementelor necesare activităţii (spaţiu, mobilier, echipamente etc.).
d. Aparatul de lucru
Art. 25. (1). Academia Română are un aparat de lucru propriu, încadrat cu personal ştiinţific de specialitate, personal tehnic, economic, juridic şi administrativ, care îndeplineşte următoarele funcţii:
(1.1). asigură legătura cu unităţile subordonate;
(1.2). recuperează, administrează şi gestionează, sub îndrumarea secretarului general, bunurile Academiei Române;
(1.3). asigură gestionarea bugetului Academiei Române pentru fondurile bugetare şi extrabugetare, conform repartizării lor de către Biroul Prezidiului;
(1.4). asigură desfăşurarea şi dezvoltarea relaţiilor cu academiile similare din străinătate cu organizaţii şi instituţii ştiinţifice externe;
(2). Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
(3). Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române.
(4). În termen de 60 de zile de la aprobarea Statutului, va trebui prezentat Prezidiului Academiei Române, spre discutare şi aprobare, noul regulament de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile legii şi ale statutului, conform Legii 752/2001 Cap. 4, art. 19.
CAPITOLUL 4
Organe de conducere ale Academiei Române
Art. 26. (1). Organul suprem de conducere al Academiei Române este Adunarea Generală. Ea constituie un corp unic şi este formată din membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei Române.
(2). Cvorumul Adunării Generale este constituit din jumătate plus unu dintre membrii săi, cu excepţia membrilor de onoare străini. Exceptând situaţia prevăzută la art. 7 (10), art. 36 (2), art. 63 (4), Adunarea Generală ia hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.
(3). Adunarea Generală se întruneşte în sesiuni ordinare de patru ori pe an şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie; convocarea se face de către preşedinte, la iniţiativa Prezidului sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.
Art. 27. (1). Adunarea Generală are ca principale atribuţii:
(1.1). alege membrii Academiei Române;
(1.2). alege, dintre membrii titulari, preşedintele, patru vicepreşedinţi şi secretarul general ai Academiei Române (la alegerea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului general, Adunarea Generală va urmări ca, prin domeniul lor de activitate, aceştia să acopere în mod raţional întreaga diversitate de preocupări a Academiei Române; cel puţin doi dintre aceştia vor reprezenta domeniul umanist);
(1.3). stabileşte liniile directoare ale întregii activităţi a Academiei Române;
(1.4). aprobă Statutul şi alte proiecte de acte normative care privesc Academia Română;
(1.5). aprobă repartizarea pe domenii şi secţii a numărului total de membri titulari plus corespondenţi;
(1.6). aprobă darea de seamă anuală, programele de cercetare proprii şi planul de activitate pe anul următor, împreună cu proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, ca şi forma definitivă a acestuia;
(1.7). poate constitui grupuri de lucru pentru rezolvarea unor probleme legate de activitatea Academiei Române; grupurile de lucru prezintă concluziile lor Biroului Prezidiului ori, după caz, Prezidiului sau Adunării Generale;
(1.8). decernează, în şedinţe solemne, premiile anuale.
Art. 28. (1). Înainte de deschiderea Adunării Generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezenţă.
(2). Şedinţele se deschid de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi.
(3). După deschiderea şedinţei, preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte dă citire ordinii de zi şi o supune discuţiei şi votului membrilor prezenţi; acordă cuvântul, pune întrebări pentru clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuţiile, formulează propunerile ce se supun la vot şi anunţă rezultatul votului.
(4). Discuţiile se vor purta în mod academic, în spiritul respectului reciproc. Cei ce iau cuvântul se adresează conducătorului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridicarea tonului şi expresiile violente.
(5). Conducătorul şedinţei are dreptul de a interveni când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută şi de a chema la ordine şi de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfăşurare a discuţiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru aceasta acordul Adunării Generale.
(6). Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a lua parte la discuţii.
Art. 29. Adunarea Generală a Academiei Române va alege din rândurile sale un comitet de onoare, format din cinci membri, care va analiza şi va media eventualele situaţii conflictuale care pot interveni în Academia Română. Comitetul de onoare va prezenta în faţa Adunării Generale rezultatul analizei efectuate. Adunarea Generală proximă va hotărî măsurile adecvate pentru rezolvare.
Art. 30. (1). Între două întruniri ale Adunării Generale, organul de conducere a Academiei Române este Prezidiul.
(2). Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei şi preşedinţii secţiilor şi ai filialelor.
(3). Prezidiul este statutar constituit în prezenţa a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate de două treimi din numărul total al membrilor săi. În cazul absenţei unui preşedinte de secţie sau de filială, aceştia pot să-şi desemneze un reprezentant la şedinţa Prezidiului, dar care nu are drept de vot la luarea deciziilor.
(4). Prezidiul Academiei Române se întruneşte de şase ori pe an şi ori de câte ori este nevoie.
Art. 31. (1). Prezidiul Academiei Române organizează, îndrumă şi coordonează întreaga activitate a Academiei şi are, în principal, următoarele atribuţii:
(1.1). urmăreşte realizarea în bune condiţii a programelor de cercetare ştiinţifică în unităţile proprii ale Academiei Române;
(1.2). prezintă Adunării Generale dări de seamă anuale asupra activităţii Academiei Române şi programe de activitate pentru anul următor;
(1.3). hotărăşte convocarea Adunării Generale;
(1.4). avizează înfiinţarea sau desfiinţarea de unităţi de cercetare, pe care le supune spre aprobare Adunării Generale;
(1.5). repartizează numărul de posturi finanţate pe unităţile Academiei Române;
(1.6). avizează programele de cercetare ale unităţilor Academiei Române şi aprobă modificările justificate intervenite în cursul anului;
(1.7). aprobă statul de funcţiuni şi regulamentul de funcţionare ale aparatului propriu de lucru al Academiei Române;
(1.8). aprobă numirea şi eliberarea din funcţii a directorilor generali şi directorilor unităţilor subordonate;
(1.9). aprobă planul editorial al Editurii Academiei Române;
(1.10). supraveghează publicaţiile periodice ale Academiei Române;
(1.11). stabileşte relaţii ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea Academiei Române la organisme ştiinţifice internaţionale;
(1.12). instituie, la propunerea secţiilor, premii anuale ale Academiei Române şi aprobă propunerile de premieri;
(1.13). aprobă organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare internaţională;
(1.14). înfiinţează comitete naţionale, comisii şi colective de lucru ale Academiei Române;
(1.15). examinează şi avizează candidaturile propuse de secţie şi concluziile Biroului Prezidiului privind alegerea de membri titulari, corespondenţi şi de onoare, decide numărul de locuri şi nominalizează candidaţii care vor fi supuşi votului secret al Adunării Generale; pentru un loc de membru titular, membru corespondent sau membru de onoare pot concura unul sau mai mulţi candidaţi din domenii apropiate, aşa cum le defineşte art. 12 alin.2.
(1.16). aprobă finanţarea obligaţiilor către organizaţiile internaţionale la care Academia Română este afiliată;
(1.17). acordă unor personalităţi culturale şi ştiinţifice din ţară şi din străinătate Diploma honoris causa, Meritul academic, Distincţia culturală, precum şi alte distincţii ale Academiei Române;
(1.18). aprobă primirea în folosul Academiei Române a unor sponsorizări, donaţii ori altor liberalităţi, în condiţiile Legii 752/2001, art. 9 (3);
(1.19). hotărârile Prezidului sunt executorii şi se concretizează printr-o decizie emisă de preşedinte; în cazurile prevăzute de Statut, ele se supun ratificării Adunării Generale, la prima şedinţă a acesteia.
Art. 32. (1). Biroul Prezidiului Academiei Române este organul executiv al Prezidiului şi conduce activitatea Academiei între întrunirile Prezidiului. El este compus din preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general ai Academiei Române.
(2). Hotărârile Biroului Prezidiului sunt executorii; în problemele prevăzute de Statut, ele se supun ratificării Prezidiului, la prima şedinţă a acestuia.
(3). Biroul Prezidiului Academiei Române se întruneşte statutar în prezenţa tuturor membrilor săi şi, în cazuri excepţionale, în lipsa a cel mult doi dintre membrii săi.
(4). Hotărârile Biroului Prezidiului se iau prin consens sau cu majoritate simplă, prin vot deschis.
(5). Biroul Prezidiului se întruneşte cel puţin de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie.
Art. 33. (1). În condiţiile prevăzute în articolul 30, Biroul Prezidului are sarcina de a lua toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor Prezidiului şi are responsabilitatea, faţă de Prezidiu, pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a Academiei Române.
(2). Biroul Prezidiului aprobă participarea individuală la manifestări ştiinţifice internaţionale, atunci când acestea implică utilizarea de fonduri ale Academiei Române şi angajează în orice mod Academia Română.
Art. 34. (1). Preşedintele Academiei Române reprezintă Academia în relaţiile ei cu autorităţile de stat şi cu instituţiile din ţară şi din străinătate.
(2). Preşedintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.
(3). Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.
(4). Preşedintele, la propunerea secretarului general, aprobă: normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţiuni pentru unităţile din subordine.
(5). Preşedintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române şi a conducătorilor unităţilor subordonate acesteia.
(6). Preşedintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor Prezidiului.
(7). În exercitarea atribuţiilor sale şi pentru îndeplinirea hotărârilor Prezidiului, preşedintele Academiei Române emite decizii, pe baza Statutului şi a legilor în vigoare.
(8). În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele, desemnează, prin decizie, pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreşedinţi, pe o perioadă de maximum trei luni.
(9). În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei.
(10). În cazul unei indisponibilităţi mai mari de trei luni, se trece la alegerea unui nou preşedinte. La fel se va proceda în cazul vicepreşedinţilor şi în cel al secretarului general.
Art. 35. (1). Atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc de Prezidiu, la propunerea preşedintelui.
(2). Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei şi are responsabilitatea patrimoniului acesteia.
Art. 36. (1). Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată, dintre membrii titulari.
(2). Alegerea se face în condiţiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenţi. Un eventual al doilea tur se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă.
(3). Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Adunarea Generală de alegere a Preşedintelui Academiei Române are loc din patru în patru ani, în ziua de 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.
(4). Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea duratei impuse prin prevederile alin. 1 sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei, dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile sau prin demisie, urmând ca Prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum trei luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant.
(5). Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general au funcţia de bază în cadrul Academiei. În perioada mandatului lor, aceştia nu pot exercita alte funcţii de conducere în afara Academiei Române.
(6). Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general sunt asimilate cu funcţiile de demnitate publică şi sunt retribuite la nivel de ministru în cazul preşedintelui şi de secretar de stat membru al guvernului în cazul vicepreşedintelui şi în cel al secretarului general.
Art. 37. (1). Discuţiile din Adunările Generale şi din şedinţele Prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înregistrare audio, care se transcrie însă până la şedinţa următoare; pe baza acestor texte, Cancelaria redactează procese-verbale revizuite şi semnate de cei care au luat parte la discuţii şi de secretarul general al Academiei.
(2). Lucrările Biroului Prezidiului se consemnează în procese-verbale, pe care le semnează toţi membrii acestuia participanţi la şedinţele respective.
(3). Discuţiile din Adunările Generale se publică în „Analele Academiei Române” şi consemnările primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei se păstrează şi procesele-verbale ale şedinţelor de Prezidiu şi de Birou al Prezidiului.
(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidenţa şi păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile şi imobile.
CAPITOLUL 5
Unităţi subordonate Academiei Române
Art. 38. (1). În vederea atingerii obiectivelor sale, Academia Română are, poate înfiinţa şi poate primi în sistemul său de unităţi cu sau fără personalitate juridică: unităţi de cercetare, edituri, biblioteci, fundaţii etc. Înfiinţarea, primirea şi desfiinţarea acestora se hotărăsc de Adunarea Generală, în condiţiile legii şi ale prezentului Statut.
(2). La propunerea Prezidiului, Academia Română poate accepta sub egida sa unităţi de cercetare şi fundaţii, altele decât cele din sistemul său. Acceptarea se face, la cerere, printr-o hotărâre a Adunării Generale.
a. Unităţi de cercetare
Art. 39. (1). Unităţile de cercetare sunt institutele,centrele şi colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la dezvoltarea ştiinţei, literelor şi artelor în ţară, prin realizarea programelor de interes naţional, a programelor fundamentale şi prioritare ale Academiei Române şi a programelor proprii de cercetare, aprobate de Adunarea Generală, ca şi prin manifestări ştiinţifice, colaborări interne şi internaţionale.
(2). Unităţile de cercetare îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică sub îndrumarea şi supravegherea secţiilor de specialitate şi, după caz, a filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ. Pentru proiectele de cercetare şi pentru acţiuni ştiinţifice de o mai mare amploare trebuie obţinută aprobarea secţiilor sau, după caz, a Prezidiului.
(3). Unităţile de cercetare pot realiza venituri proprii şi pot dispune de ele în condiţiile legii.
(4). Adunarea Generală poate hotărî, la propunerea Prezidiului, în condiţiile legii, restructurarea sau, după caz, desfiinţarea unităţilor de cercetare care au obţinut rezultate nesatisfăcătoare în cercetare.
Art. 40. (1). Institutele şi centrele de cercetare ale Academiei Române sunt conduse de un director împreună cu consiliul ştiinţific, în probleme ştiinţifice şi, după caz, cu un consiliu de administraţie, în probleme administrativ-gospodăreşti. Directorul poate fi ajutat, în condiţiile legii, de directori adjuncţi şi/sau de un secretar ştiinţific.
(2). Numirea directorului se face de Prezidiul Academiei Române, pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii şi a regulamentului pentru susţinerea concursurilor în vederea ocupării funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare ale Academiei Române.
(3). Drepturile şi obligaţiile directorului, precum şi politica managerială se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
(4). Prezidiul Academiei Române poate hotărî înlocuirea directorilor de unităţi de cercetare care dovedesc o slabă activitate managerială.
(5). Unităţile funcţionează pe baza unor regulamente proprii de organizare şi funcţionare avizate de secţii şi aprobate de Prezidiu.
(6). Prevederile privind cumulul în unităţile Academiei Române şi menţinerea în activitate sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române, în condiţiile legii.
Art. 41. (1) Directorul are, în principal, următoarele atribuţii:
(1.1) definitivează, în colaborare cu directorii adjuncţi – atunci când există – şi cu şefii de compartimente ştiinţifice, proiectele programelor de cercetare şi de relaţii cu străinătatea ale unităţii şi le supune discuţiei consiliului ştiinţific, după care le înaintează – cu informarea filialelor, atunci când este cazul – secţiei de specialitate, în vederea obţinerii aprobării necesare;
(1.2). asigură, împreună cu directorii adjuncţi – atunci când există – şi cu şefii de compartimente ştiinţifice, realizarea programelor de cercetare avizate de secţia de specialitate şi aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române;
(1.3). este, după caz, ordonator secundar sau terţiar de credite, potrivit legii;
(1.4). urmăreşte publicarea şi valorificarea, prin toate formele convenabile, a rezultatelor cercetării ştiinţifice realizate;
(1.5). reprezintă unitatea pe care o conduce în relaţiile sale cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
(1.6). îndeplineşte atribuţiile care îi revin, potrivit legii, Statutului Academiei Române şi regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, fiind răspunzător de întreaga activitate a unităţii pe care o conduce.
Art. 42. (1). Consiliul ştiinţific al unităţii de cercetare este constituit din membri de drept şi membri aleşi.
(2). Directorul, directorii adjuncţi, secretarul ştiinţific şi membrii Academiei desemnaţi de secţia de profil sunt de drept membri ai consiliului ştiinţific.
(3). Numărul membrilor aleşi – care vor fi, cu precădere, şefi de compartimente ştiinţifice – este stabilit de Adunarea generală a cercetătorilor din cadrul unităţii de cercetare, care procedează şi la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor ştiinţifici şi este statutar constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al acestora.
(4). Fiecare cercetător poate face propuneri de candidaţi.
(5). Alegerea se face prin vot secret, fiecare dintre candidaţi trebuind să obţină majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor.
(6). Candidaţii care au obţinut majoritatea cerută sunt înscrişi pe lista celor reuşiţi, în ordinea numărului voturilor exprimate în favoarea lor.
(7). Sunt declaraţi aleşi candidaţii astfel înscrişi până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin. 3.
(8). Adunarea generală poate alege şi un număr de membri supleanţi, cu aceeaşi procedură.
(9). Preşedintele consiliului ştiinţific este directorul unităţii sau un membru al secţiei de specialitate.
(10). Consiliul ştiinţific îşi alege, prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, un secretar al Consiliului.
(11). În cazul în care este necesar, Consiliul ştiinţific îşi poate alege un birou executiv.
(12). Consiliul ştiinţific se alege pentru o perioadă de 4 ani.
Art. 43. (1). Consiliul ştiinţific al unităţii de cercetare hotărăşte, împreună cu conducerea unităţii, în toate problemele ştiinţifice:
(1.1). definitivează proiectele programelor de cercetare şi de relaţii cu străinătatea, pentru a fi înaintate secţiei Academiei Române;
(1.2). analizează şi avizează lucrările de cercetare efectuate în unitate şi propune, când este cazul, măsuri de îmbunătăţire;
(1.3). ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare;
(1.4). asigură funcţionarea periodică a reuniunilor ori a seminariilor ştiinţifice;
(1.5). avizează asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare secţiei de specialitate a Academiei Române;
(1.6). asigură executarea sarcinilor trasate institutelor şi centrelor de cercetare fundamentală independente de către conducerea Academiei şi de secţia de specialitate;
(1.7). se pronunţă asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferinţe, cursuri etc. în străinătate;
(1.8). aduce la îndeplinire hotărârile luate de Academia Română;
(1.9). îndeplineşte orice alte atribuţii privind activitatea ştiinţifică a unităţii.
(2). Dezbaterile şi hotărârile luate sunt consemnate în procese-verbale semnate de preşedinte şi de secretar.
Art. 44. Secţia de specialitate poate decide, la propunerea consiliului ştiinţific, înfiinţarea unui consiliu de administraţie, în condiţiile legii.
Art. 45. Institutele şi centrele de cercetare care deţin piese de patrimoniu şi anume, colecţii arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de herbar, mineralogice, paleontologice şi de biodiversitate vegetală şi animală, documente, cărţi rare, tablouri, piese de interes etnologic etc. obţinute prin cercetări, donaţii sau achiziţii au datoria, în vederea conservării şi valorificării lor ştiinţifice, să asigure evidenţa şi protecţia acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanţare de la buget.
Art. 46. (1) Instituţiile aflate sub egida Academiei Române se bucură de sprijin ştiinţific din partea secţiei de specialitate.
(2). Aceste instituţii rămân autonome din punct de vedere financiar, organizatoric şi managerial; ele nu fac parte din sistemul Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula „sub egida Academiei Române”. În aceste condiţii Prezidiul Academiei Române avizează componenţa consiliului ştiinţific al instituţiei, din care face parte cel puţin un membru al Academiei Române.
(3). Sprijinul ştiinţific se materializează în analizarea proiectelor de program de activitate a unităţilor în secţii şi colectivele de specialitate ale Academiei Române şi în formularea unor observaţii şi sugestii asupra acestora; de asemenea, în analizarea rezultatelor finale obţinute, ca şi, după caz, în observaţii pe parcursul desfăşurării activităţii.
(4). Academia Română poate retrage egida sa, în orice moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituţiei respective.
(5). Desfăşurarea de manifestări sub egida Academiei Române se aprobă de către Biroul Prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a condiţiilor în care se face o asemenea acţiune.
b. Biblioteca Academiei Române
Art. 47. În cadrul Academiei funcţionează Biblioteca Academiei Române – cu statut de bibliotecă naţională -, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. În structura ei, Biblioteca Academiei are o unitate centrală la Bucureşti şi o reţea de unităţi la filialele Academiei Române, precum şi în unităţi de cercetare ale acesteia. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii.
Art. 48. 1. Biblioteca Academiei Române şi bibliotecile filialelor Academiei Române au următoarele atribuţii:
(1.1) conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparţin Academiei Române;
(1.2). exercită dreptul de depozit legal naţional pentru tipăriturile de toate categoriile (prevederea este valabilă conform legii numai pentru Biblioteca Academiei Române);
(1.3). colecţionează, păstrează, organizează şi pun în valoare fondul naţional de tipărituri, manuscrise, hărţi, colecţii de artă, colecţii numismatice, colecţii filatelice şi alte documente de valoare ştiinţifică şi culturală;
(1.4). colectează şi păstrează arhivele personale provenite de la membri ai Academiei Române, asigurând studiul acestor colecţii;
(1.5). asigură informarea şi documentarea ştiinţifică necesare, cu prioritate, pentru membrii Academiei şi pentru unităţile proprii ale Academiei Române;
(1.6). efectuează cercetări în domeniul bibliologiei şi al documentării;
(1.7). fac schimburi de publicaţii cu biblioteci, instituţii şi societăţi ştiinţifice din străinătate;
(1.8). coordonează activitatea bibliotecilor din reţeaua Academiei Române;
(1.9). organizează manifestări expoziţionale naţionale şi internaţionale.
Art. 49. (1). Biblioteca Academiei Române este condusă de un director general, de preferinţă membru al Academiei; el poate fi ajutat de un director, respectiv, director adjunct. Ei sunt numiţi de Prezidiu, în urma rezultatelor concursurilor desfăşurate conform legii.
(2). Drepturile şi obligaţiile directorului general al Bibliotecii Academiei Române se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
(3). Biblioteca Academiei Române funcţionează sub îndrumarea unui consiliu ştiinţific numit de Prezidiu.
(4). Organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei.
c. Editura Academiei Române
Art. 50. (1). În cadrul Academiei funcţionează Editura Academiei Române, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii.
(2). Editura Academiei Române asigură editarea de opere ştiinţifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicaţii periodice, precum şi publicarea operelor complete ale unor savanţi şi eminenţi oameni de cultură români.
Art. 51. (1). Editura Academiei Române este condusă de un director general, de preferinţă membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un director, respectiv, director adjunct. Ei sunt numiţi de Prezidiu, în urma rezultatelor concursurilor desfăşurate conform legii.
(2). Drepturile şi obligaţiile directorului general se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
(3). Editura Academiei Române funcţionează sub îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanţii secţiilor de specialitate ale Academiei, vicepreşedintele coordonator şi conducerea Editurii.
(4). Organizarea şi funcţionarea Editurii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei.
Art. 52. (1). Fiecare publicaţie periodică a Academiei Române are un comitet de redacţie. Membrii comitetului de redacţie sunt numiţi de Prezidiul Academiei, la propunerea secţiilor ştiinţifice de specialitate, dintre membrii Academiei şi alţi specialişti.
(2). Comitetele de redacţie răspund faţă de secţia de specialitate a Academiei Române de nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice şi se îngrijesc de apariţia lor la timp.
d. Casa Oamenilor de Ştiinţă
Art. 53. (1). Casa Oamenilor de Ştiinţă are ca obiect de activitate asigurarea condiţiilor tehnico-materiale, administrativ-gospodăreşti şi sociale necesare desfăşurării programelor ştiinţifice, culturale, interne şi internaţionale, de creaţie, odihnă, protocol şi alimentaţie publică, precum şi a altor acţiuni iniţiate de Academia Română şi de unităţile din cadrul acesteia.
(2). În structura Casei Oamenilor de Ştiinţă intră:
A. Casa Academiei, cu sediul în Bucureşti, str. 13 septembrie nr. 13, sector 5, unde se află institutele, centrele de cercetare şi alte unităţi subordonate Academiei Române. Casa Academiei este finanţată integral de la buget; ea poate realiza şi utiliza şi venituri proprii, în condiţiile legii. Prin decizia Academiei Române, Casa Academiei administrează şi alte unităţi subordonate Academiei Române (enumerate în anuarul Academiei Române);
B. Clubul Oamenilor de Ştiinţă (COŞ) cu sediul în Bucureşti, Piaţa Lahovari nr. 7-9, sector 1, destinat membrilor Academiei Române, cercetătorilor şi personalului din unităţile Academiei Române. Clubul este finanţat din veniturile proprii realizate, precum şi din veniturile proprii ale Academiei Române.
Art. 54. (1). Casa Oamenilor de Ştiinţă este condusă de un consiliu format din membri ai Academiei şi ai aparatului de lucru, numit de Prezidiul Academiei Române. Acest consiliu supraveghează întreaga activitate a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Prezidiul Academiei.
(2). Conducerea administrativă este asigurată de un director, a cărui numire se face conform legii, cu avizul Consiliului şi cu aprobarea Prezidiului Academiei Române. Atribuţiile şi sarcinile acestuia se stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul Academiei Române.
(3). Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.
Art. 55. Casa Oamenilor de Ştiinţă poate realiza şi utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a unor obiective culturale, alimentaţie publică, transport, alte activităţi şi lucrări, prin donaţii şi sponsorizări. Veniturile se vor încasa şi gestiona potrivit legilor în vigoare.
Art. 56. Academia Română administrează Casa Seniorilor din Otopeni şi alte case similare de la nivelul filialelor Academiei Române destinate membrilor Academiei Române, precum şi soţiilor sau soţilor acestora, care au nevoie de îngrijire medicală îndelungată. Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea şi personalul administrativ se finanţează din veniturile proprii ale Academiei Române şi din alte surse.
e. Revista “Academica”
Art. 57. (1). Revista “Academica” este o revistă de ştiinţă, cultură şi artă a Academiei Române şi are ca obiectiv principal dezvoltarea şi susţinerea spiritului cultural-ştiinţifc, stabilirea locului şi creşterea rolului acesteia în spaţiul culturii româneşti şi universale.
(2). Revista “Academica” este condusă, în condiţiile legii de către Preşedintele Academiei Române, care este directorul revistei;
( 3). Redactorul şef al revistei este numit de preşedintele Academiei Române şi răspunde de întreaga activitate a revistei;
(4). Revista “Academica” are personalitate juridică şi este finanţată de Academia Română din resurse bugetare.
f. Muzeul Academiei Române şi Librăria Academiei Române
Art. 58. În Academia Română funcţionează Muzeul Academiei Române, cu finanţare de la bugetul Academiei, şi Librăria Academiei Române, cu finanţare din venituri proprii.
CAPITOLUL 6
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 59. În Adunarea Generală, în Prezidiu, la secţii şi filiale, membrii Academiei Române au dreptul să-şi exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit dreptului fiecărei categorii de membri, în raport de situaţia dată.
Art. 60. Preluarea funcţiilor de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general ai Academiei Române se face în termen de 15 zile de la data alegerii.
Art. 61. Sesizarea de către oricare membru al Adunării Generale a încălcării unei prevederi statutare, susţinută de cel puţin 10 alţi membri, atrage investirea Prezidului pentru rezolvarea situaţiei respective şi soluţionarea ei până la proxima şedinţă a Adunării Generale.
Art. 62. (1). Adunarea Generală a Academiei Române poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnaţi definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenţionată gravă.
(2). Regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor Academiei Române fac parte integrantă din prezentul Statut din momentul aprobării lor de către Prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului Statut.
Art. 63. (1). Prevederile Statutului pot fi modificate de Adunarea Generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.
(2). Propunerile se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii sesiunii Adunării Generale.
(3). Membrii Academiei Române (inclusiv preşedintele, membrii Biroului Prezidiului şi membrii Prezidiului Academiei Române) pot iniţia propuneri de amendare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române numai cu aprobarea Adunării Generale.
(4). Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puţin două treimi din cvorum.
(5). Regulamentele necesare pentru aplicarea unor prevederi statutare fac parte integrantă din Statutul Academiei Române şi se înaintează Prezidiului spre validare în termen de 60 de zile, de la aprobarea prezentului Statut al Academiei Române de către Adunarea Generală.
Art. 64. În şedinţele Academiei Române şi ale secţiilor de specialitate pot fi utilizate votul electronic ori votul prin corespondenţă, în condiţiile stabilite de Adunarea Generală.
Art. 65. La propunerea secretarului general, numărul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unităţile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
Art. 66. Prezentul Statut intră în vigoare la data adoptării sale de către Adunarea Generală cu două treimi din voturile membrilor prezenţi (titulari, corespondenţi şi de onoare cu domiciliul în ţară), în condiţiile art. 7 (10) şi a celor referitoare la cvorum precizate la art. 26 (2), coroborate cu prevederile art. 63 (4).
L E G E
privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului.
(2) Academia Română este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române înfiinţate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română şi în anul 1879 în Academia Română.
(3) Academia Română este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.
Art. 2. – Sediul Academiei Române este în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.
Art. 3. – (1) Academia Română are în structură secţii ştiinţifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
(2) Atribuţiile secţiilor ştiinţifice se stabilesc prin statut.
(3) În subordinea Academiei Române funcţionează, în condiţiile legii, institute şi centre de cercetare ştiinţifică.
(4) Institutele de cercetare ştiinţifică din subordinea Academiei Române se înfiinţează şi se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.
(5) Academia Română şi institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relaţii directe cu academii, institute şi unităţi de profil din ţară şi din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale.
Art. 4. – (1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:
a) bunuri mobile şi imobile, dobândite cu titlu de proprietate;
b) bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosinţă în condiţiile legii;
c) alte bunuri dobândite potrivit legii.
(2) Se restituie, în condiţiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunuri mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.
(3) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, fie în administraţie, fie în folosinţă.
CAPITOLUL II
Organizare şi funcţionare
Art. 5. – Academia Română se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi ale statutului propriu.
Art. 6. – (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
(2) Membrii Academiei Române sunt aleşi dintre oamenii de ştiinţă şi cultură de înaltă ţinută spirituală şi morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al ţării, prin lucrări de mare valoare teoretică şi practică. Ei trebuie să recunoască şi să respecte Statutul Academiei Române.
(3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleşi de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituţiile de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de cultură, potrivit criteriilor şi procedurilor prevăzute în statut.
(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată şi post-mortem.
(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.
(6) Numărul maxim de membri titulari şi de membri corespondenţi este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din ţară şi din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din ţară.
Art. 7. – (1) Pot fi aleşi membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din ţară şi din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.
(2) Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.
Art. 8. – (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:
a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;
b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;
c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul naţional, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;
d) organizează manifestări ştiinţifice şi culturale, activităţi de cercetare ştiinţifică şi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare şi doctorate, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile prevăzute de lege;
e) coordonează activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţifică din subordinea sa;
f) editează opere din domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor, precum şi publicaţii periodice;
g) decernează diplome şi premii pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor;
h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecţionare, în ţară sau în străinătate;
i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;
j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;
k) coordonează activitatea Accademiei di Romania de la Roma şi a Centrului Cultural de la Veneţia;
l) coordonează activitatea fundaţiilor proprii.
(2) Academia Română îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.
Art. 9. – (1) Finanţarea activităţii Academiei Române şi a unităţilor din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare şi venituri extrabugetare.
(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicaţii, studii şi lucrări de cercetare ştiinţifică, prestaţii editoriale, consultaţii ştiinţifice, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecţiilor şi a altor documente din bibliotecile şi muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile şi imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete şi comisii naţionale, precum şi din alte activităţi realizate suplimentar faţă de cele cuprinse în programele aprobate.
(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donaţii, sponsorizări şi prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.
Art. 10. – (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizaţie lunară brută, după cum urmează:
a) membrii titulari: 12.000.000 lei;
b) membrii corespondenţi şi membrii de onoare din ţară: 9.000.000 lei.
(2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizaţii şi unor membri de onoare ai Academiei Române din afara graniţelor ţării, prevăzute la alin. (1) lit. b).
(3) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) se modifică în acelaşi procent cu majorările/indexările salariale stabilite prin hotărâri ale Guvernului.
(4) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998.
(5) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora pentru deplasările în interesul serviciului, în străinătate sau în ţară.
(6) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor de călătorie se suportă din bugetul Academiei Române.
Art. 11. – (1) În subordinea Academiei Române funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale ţării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Ştiinţă şi Revista „Academica”.
(2) Institutele de cercetare ştiinţifică pot avea subunităţi în centre universitare şi pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare ştiinţifică cu persoane juridice, fondurile obţinute rămânând în întregime la dispoziţia lor.
(3) Organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi a Revistei „Academica” se stabilesc prin statut.
Art. 12. – Academia Română poate organiza comitete naţionale şi comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române şi din alte personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii.
CAPITOLUL III
Conducerea Academiei Române
Art. 13. – Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române şi de preşedinte.
Art. 14. – Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenţi şi din membri de onoare ai Academiei Române.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.
Art. 15. – (1) Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei Române, preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii filialelor, aleşi din rândul membrilor titulari.
(2) Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.
(3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Prezidiului Academiei Române şi a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române.
Art. 16. – (1) Preşedintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată.
(2) Preşedintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, precum şi cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate.
(3) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreşedinţi.
(4) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.
(5) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.
(6) Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.
Art. 17. – (1) Vicepreşedinţii Academiei Române şi secretarul general al Academiei Române sunt aleşi de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi o singură dată.
(2) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte, realizând legăturile funcţionale dintre structurile Academiei Române, precum şi dintre aparatul de lucru propriu al acesteia şi unităţile subordonate.
Art. 18. – Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al Academiei Române încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleşi sau prin hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, ori prin demisie.
CAPITOLUL IV
Aparatul de lucru al Academiei Române şi al unităţilor
din subordine
Art. 19. – (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu.
(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.
(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.
Art. 20. – (1) Statul de funcţii al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
(2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.
(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.
(4) Personalul necesar desfăşurării activităţii Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 21. – (1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legile bugetare anuale.
(2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române şi a celui din unităţile subordonate acesteia se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar.
Art. 22. – (1) Academia Română are în dotare un parc auto propriu.
(2) Numărul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unităţile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 23. – Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nici o altă instituţie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.
Art. 24. – Academia Română are drept de supraveghere şi de control asupra Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias, conform „Actului de fundaţiune”.
Art. 25. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.
Art. 26. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 octombrie 2001 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
Bucureşti, 27 decembrie 2001.
Nr. 752
